marți, 31 martie 2009

SIMBOLURI


Ego sum

 

 

 

Am folosit căldura spre-a colora răcoarea;

Am adunat iluzii să-mplinesc un destin;

În seri înfiorate m-a bucurat splendoarea

Şi-n zilele -nsorite, când umbra-i loc divin.

 

M-am îmbătat cu vinul ce însemna succesul ;

Am plâns gustând pelinul amar al prăbuşirii;

Am râs simţind izbânda şi forma fericirii;

M-a intrigat când răul şi-a copt deplin abcesul.

 

Am căutat răspunsuri la tot ce-a fost bizar;

Am fost şi marfă vie, am fost şi-un pic samsar.

Am preţuit valoarea atunci când exista;

Am comentat ironic, când evident lipsea.

 

În zboruri ,des visate, am colindat în noapte;

Mistere de duzină am desluşit în şoapte;

Am copt în minte rime, le-am oferit pe toate;

Am tras mereu concluzii călătorind spre moarte.

 

Am cochetat cu raiul şi-l acceptam ca plată,

La binele ce altfel l-aş fi făcut oricum.

Am căutat în soare acea vestită pată,

Ce-o crede omenirea motivul pentru scrum.

 

Şi-n scurta-mi existenţă am învăţat să sper

Că-i logică în toate, chiar dacă par mister;

Că are rost şi-o luptă în care să disper,

Că pot să cred în mâine, chiar dacă sunt şomer.

 

 

Aşa a fost să fie cu mine şi-mprejur,

Ca fluturii în noapte vibrând sub abat-jur.

Am încercat să aflu, să ştiu, să fiu , să risc,

Hălăduind prin hăuri, visând mereu un pisc.

 

  Valentin Boeru